luni, 31 iulie 2017

România în pierdere de păduri

Tragic! România e în pierdere de hectare de păduri, care dispar zilnic. Numărul de tăieri ilegale de arbori nu mai miră pe nimeni, cu toate că e impresionant, trecând la peste 100 de raportări pe zi. Dintre cele 42 de județe, Argeșul a înregistrat cel mai mare număr de tăieri ilegale.
Acești păirați ai pădurilor ne fac să fim în TOP RUȘINICĂ, cum spune o celebră rubrică tv.. Numărul tăierilor ilegale a crescut de la un an la altul, iar acum Ocolul Silvic nu mai marchează lemne de foc pentru populație. Prostia (hoția) unora, suferința altora! Parcă suntem niște hiene ce ne sfâșiem între noi!
Unde sunt pădurile de odinioară rânduite de o parte și de cealaltă a drumului! În copilăria traversam printre bogăția pădurii, aurul verde al planetei. Alergam desculț prin deșișul său și simțeam cum iarba  din pădure îi masează tăîlpile de sub picioare...

sâmbătă, 29 iulie 2017

Puterea de a fi femeie

Sunt momente când femeile sunt mult mai puternice decât bărbații.
Dumnezeu a creato să pară fragilă, totuși atât de puternică... Pentru un bărbat e greu să recunoască în fața partenerei, deși el știe asta.
Știi multe momente când bărbatul se dă de ceasul morții că e răcit, anulează orice plan pentru a zace liniștit.
Femeia e altfel, în astfel de situ
ații, ea strânge din dinți și nu se lasă doborâtă, ba chiar se ia la trântă cu boala și nu se lasă doborâtă pentru a duce munca prin gospodărie. Are o forță interioară de invidiat, ei îi lipsește forța fizică a unui bărbat, dar în ritmul ei luptă și se căznește, până la urmă reușește să le facă pe toate. Femeia e puternică atunci când oferă daruil vieții, când se uită pe ea pentru binele celor dragi, când deși chipui-i obosit, ea niciodată nu refuză pe cei de alături.
Femeia e puternică cât timp luptă pentru ce-i al ei. Femeia e puternică, dar nu uită că, înainte de toate e femeie. Nu o lăsa să fie ea bărbatul. Femeia are nevoie să-i fie acordat timp și pentru propia persoană, femeia are nevoie de îngrijirea sa personală. Unei astfel de femei dacă-i calci în picioare sufletul, nu prea/greu te mai iartă. Cu sufletul ei n-ar trebui să te joci. Oferăi șansa de a fi femeie.
Femeia e puternică și îndură multe, dar până la un punct. Sufletul unei femei este ca un motor care funcționează atât tip cât este alimentat cu combustibilul numit iubire și derivatele sale - înțelegere, respect, comunicare, sinceritate, etc.
Atunci când sufletul unei femei nu poate funcționa, se stinge în interior. Când suferința ei se va cicatriza, inima ei greu se va deschide pentru o nouă relație de amor. Se poate pătrunde numai cu multă sinceritate, atunci se agață de ceva și continuă să spere.

vineri, 28 iulie 2017

Șmecheria promoțiilor

Strategia magazinelor de tip supermaket, din România sunt ofertele promoționale ce au loc la anumite produse.
Nu de puține ori mi s-a întâmplat ca la rafturi să fie afișat un preț promoțional, deși la casă nu era același, fiindu-mi bătut prețul inclus întreg. Mi s-a întâmplat această sta
rategie la două supermaket-uri din oraș. Două, căci numai atâtea sunt în Costești, județul Argeș. Suficiente pentru cererea populației.
Am învățat această hoție, acum întreb la casă dacă prețul real e cel afișat la oferta zilei, în caz contrar îl las pe masa de la casierie. Campioană în șmecheria promoțiilor rămâne celebrul lanț de magazine din țările Uniunii Europene UE și supermaketuri-le sale se găsesc în toate orașele țării, cu sediul la Timișoara, Profi România.

miercuri, 26 iulie 2017

La mulți ani mama!

Mulțumesc mama că mi-ai fost alături mereu, la bine și la greu. Ai fost călăuza pașilor mei pretutindeni.
Vine o zi în care nu mai ești în puterea de odinioară, când mă țineai în brațe și mă legănai, părul ți-a încărunțit, ridurile ți-au apărut. Te iubesc măicuța mea, pentru tot ce-mi dăruiești, te iubesc măicuța mea ața cum ești.
Azi de ziua ta aș vrea să-ți dau o floare, dar nici o floare din lume nu e ca mama mea, mai bine o sărutare și îți scriu o orare:
La jumătatea primăverii, ai venit tu. Soarele și-a întins razele sale și odată cu el dragostea mea. Ți-am dăruit un zâmbet și tu mi-ai dăruit dragostea ta și de atunci în sufletul meu e primăvară, pentru că atunci m-ai adus pe lume și că acolo ești tu. Ești primăvara sufletului meu. Te iubesc ❤ La mulți ani mama!

marți, 25 iulie 2017

Părere personală

Astăzi nu o să scriu un articol, este mai mult o părere. Mi-a venit ideea, văzând impresia unei doamne pe un grup al persoanelor cu dizabilități din România.
Peste 50% din persoanele cu dizabilități sunt cu handicapul căpătat din naștere sau din copilărie. Exceptând persoanele ce au dobândit handicapul din diferite accidente pe parcursul vieții, nu sunt de acord cu dobândirea handicapului datorită alcoolului. Mulți dintre ei primesc indemnizații sociale de la Stat și își petrec majoritatea timpului prin cârciumi. Unii dintre ei parcă ar fi angajați paznici la acele prăvălii, vin din zori și stau acolo până la închidere. Ce să mai spun, că mulți dintre ei sunt și apți fizic și preferă acest „sport” și banii de la stat, în favoarea muncii onorabile.
Părerea mea personală e, că ar trebui efectuat un control prin cârciumi și cei găsiți frecventând acest magazin, trecuți la gr. 3. Voi ce părere aveți?

duminică, 23 iulie 2017

Denisa Manelista - O răutate a presei

Doliu în lumea muzicală. A murit Denisa, o cântăreață de manele. Sună atât de urât Denisa Manelista, cum e supranumită de presa din România! Are o rezonanță de rasism. O discriminare muzicală.
Să nu uităm că era o cântăreață, poate o vedetă în devenire. Să fim oameni pentru oameni. Denisa Răducu a încetat din viață la 27 de ani, o vârstă fragedă pentru un om, iar noi în loc să nu ne exprimăm profundele regrete, stăm să o blamăm! Niciodată interpreta nu a avut numele de scenă Denisa Manelista, asta e o invenție și o răutate a presei!
Poți avea toți banii din lume, sănătatea este cel mai de preț lucru și singurul care nu se poate cumpăra. Solista a dus o luptă cu boala, care o măcina de câteva luni bune, pe care în final a pierdut-o.
PS Nu sunt adeptul genului de manele, dar sunt om și regret nespus pierderea cântăreței noastre și frumoșii săi ani irosiți!

sâmbătă, 22 iulie 2017

Depedență

Depedența unei persoane de altcineva, e cea mai grea din lume. Asta nu-i viață!
Deciziile îți sunt îngrădite de handicapul căpătat de la naștere, din copilărie sau pe parcursul vieții. Faptul că nu poți avea o viață normală datorită bolii care nu-ți dă pace și te bântuie. Părerea mea e că nici un doctor nu te poate înțelege. Nu-i de ajuns să studieze în cărți, ar trebui să sufere pe propia piele! Unicul loc în care pot merge singur, deși medical trebuiesc însoțit, este în oraș, unde este circa 1 Km.. Am nevoie de asta, trebuie să mă simt liber, deși nu sunt, și util, simt nevoia să simt că cineva are nevoie de mine. În rest, pretutindeni mă deplasez cu mașina personală... Pe noi, persoanele cu handicap, legile mai rău ne îngrădesc, uneori facilitățile sunt doar pe hârtie.
Am curator, din punct de vedere legal sunt mort, depind de cineva să-mi procure medicamentele, sau pentru actele legale.
Dacă de celălalte depedenți poți scăpa, fiind spărijinit de cineva din familie, de depedența fizică nu ai cum să fugi, nu poți decât munci, să nu te delași, cum am văzut la alți confrați care îl i-au pe nu pot „în brațe”. Noi trebuie să încercăm. Va veni la un moment dat un timp, când nu va fi mereu cineva lângă noi.
Dumnezeu ne va întări, nu ne va lăsa la greu, doar nu trebuie să intri în disperare, atunci vei simți că totul e mai greu. Oricum, situația nu se schimbă din plâns.
PS Deviza mea în viață e inspirată dintr-o reclamă TV.:„Dacă vrei, poți!”

vineri, 21 iulie 2017

Tg de Sf Ilie - Costești

Și în acest an s-a organizat la Costești, județul Argeș, târgul anual de Sfântul Ilie. O tradiție în orașul nostru ce datează de mii de ani.
Locuitorii orașului Costești, și nu numai, au avut ocazia să participe și să se distreze în centrul orașului nostru, mai precis pe stadionul Tineretului.
Odinioară venea lume multă, fiind printre singurele distracții ale românilor, altădată nemaifiindu-le la îndemână. O tiribombă pentru asdolescenți și adulți, în copilărie îi spuneam comedie. Pentru cei mai mici era amplasat un trenuleț cu câteva vagoane de mergea în sens giratroriu. Mai se găseau trambuline și topogane gomflabile. Mașinuțele electrice ce erau conduse de copii, mai mult se tamponau copilărește, probabil că e o distracție „în lumea lor”, pe care cei maturi nu o poate înțelege. Toate mașinăriile mergeu trei minute și costau 5 lei tura. Muzica tiribombelor dată la maximum în boxe, de cu greutate ne făceam înțeleși. Muzică, chef și voie bună, distracția era asigurată, cu băuturi și frigărui, nelipsind micii și berea. În zilele noastre acel miros care te îmbia la mici este combinat cu emanația puternică de hamzii. Și copii aveau de unde alege, ciubucuri, acadele, nuga (halvița de odinioară) și nelipsita înghețată la butoi. Tonete cât cuprinde, parcă apăruse după ultima ploaie , cu diverse jucărioare. O sărbătoare păstorească, o tradiție ce continuă la Costești, județul Argeș.
M-am bucurat că s-a distrat și dat în tiribombe nepoțica mea. Pentru mine, ca să simt și eu că am fost la târg, am cumpărat o turtă dulce și mi-am adus aminte de copilărie.

joi, 20 iulie 2017

Tradiția continuă

Tradiția continuă la Costești. Și în acest an se organizează consacratul târg de Sfântul Ilie, evenimentul cu o vechime de zeci de ani. Astfel, și în acest an locuitorii orașului și toți care vor să participe la celebrul târg (bâlci), vor avea ocazia să se distreze sau să asculte muzică. Iată că tradiția în orașul Costești, județul Argeș continuă! Odinioară târgul de Sfântul Ilie era printre singurele ocazii când oamenii ieșeau la plimbare cu alai, înbrăcați în haine de sărbătoare (pe atunci costume tradiționale). Acum lumea se îmbracă cât mai elegant. Veneau cu căruțele, iar caii erau împodobiți cu funde (materiale din mătase și zurgălăi (clopoței). Atunci ieșeau soții și iubiții de braț la plimbare și mâncau câte un mic, beau bere. Erau nelipsitele gogoșerii... Pentru copii erau celebrele ciubucuri și acadele, bineânțeles, nelipsita înghețată la butoi! Toate acestea nu erau la îndemâna oricui, erau văzute o dată pe an și oamenii așteptau acest târg ca pe o mare sărbătoare.
Și Catedrala din orașul Costești, județul Argeș, care s-a ridicat după biserica arsă de la denia prohodului de vineri 18 aprilie 1830, poartă numele de Afântul Ilie. Acest Sfânt este patronul spiritual al orășelului nostru.
PS Târgul anual va avea loc pe stadionul Tineretului din orașul Costești.

miercuri, 19 iulie 2017

La mulți ani!

Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Prororoc Ilie în fiecare an pe 20 iulie. Potrivit statisticilor, peste 127 de români își sărbătoresc onomastica.
Pentru că pe 20 iulie este o zi specială, mă alătur și eu celorlalte urări de bine pentru cei ce au patron spiritual pe Sfântul Ilie și vă doresc să aveți parte numai de împliniri, statisfacții pe toate planurile și ce e mai important, multă sănătate! Fie ca anii ce se scurg să treacă, precum razele soarelui care mângâie o floare! La mulți ani!

Sf. Ilie - Tradiții



Sfântul Ilie este sărbătorit de creștini, mâine, pe 20 iulie, ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani și jumătate de secetă, dar și ca divinitate populară a Soarelui și a focului, atestată prin numeroase superstiții, tradiții și datini.
Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, sărbătorit în 20 iulie, a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului.
Ca divinitate solara si meteorologica, Sant-Ilie provoaca tunete, trasnete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.

marți, 18 iulie 2017

La Urgențe

După cum este binecunoscut faptul, în ambulanță se merge către spital numai însoțit de către paramedic și/sau asistentă, nu mai este permis accesul unei persoane din familie.
La Internarea către Spitalul Județean Pitești, pe traseu am fost însoțit numai de către paramedic, fiind un băiat vânjos. Asistenta deși era în față cu șoferul, era și ea atentă la mine. Nu sunt nici 30 (treizeci) de km până acolo. Cu viteza necesară și prioritatea oferită ambulanței, am ajuns la Urgențe. Părinții care niciodată nu m-au lăsat la greu și întodeauna m-au însoțit prin spitale, urmau salvarea cu mașina personală. Bineânțeles că nu au avut mijloacele necesare să țină pasul și s-o urmeze cu aceeași rapiditate.
Odată ajunși la urgențe, eram pe targă, nu într-o stare bună, dar nu eram inconștient să nu aud ce se întâmplă în jurul meu. Acolo tot vocifera un doctor în vârstă cu mustață. Îmi dau seama că este șeful de la primire. În jurul meu părea o imensă infirmerie cu cadre medicale și brancardieri ce transportau pacienți de colo - colo. Îl aud cum se răstește la asistentă când i-a spus că este un caz de epilepsie: „Altul care se preface, numai de - ăștia îmi aduceți!” Asistenta îi spunea pe un ton jos:„Face crize domnul doctor! Degeaba, nu aveai cu cine te înțelege, parcă era nebunul de la Urgențe!
Sunt așezat într-un pat înconjurat cu pânze albastre, nu avea nimeni acces, doar personalul medical. Parcă eram ținut la separeu. Într-un final au ajuns și părinții mei, dar el, domn doctor țipa la ei cât îl ținea bojogii: „Nu aveți voie să intrați!” Eu făceam crize și trebuiam ținut, smulgeam perfuziile la care eram și loveam involuntar.. Nu e în stare să mă controleze cine nu mă cunoaște, chiar și un cadru medical, nu e suficient să fi o persoană vânjoasă, trebuie știut cum, nu-i de ajuns forța fizică. Au trebuit să se conformeze regulilor spitalului, dar mama le-a spus: „Bine domnule, atunci țineți-l dumneavoastră!”Au trecut câteva crize, bineânțeles, cadrele medicale au văzut că e necesară prezența părinților. Nici un medic și nimeni nu te cunoaște mai bine ca cel care ți-a dat viață.
Dacă nu eram însoțit de părinți, eram aspru tratat, începând de la brancardierii care te i-au în primire.. Infermierele te „jumulesc” cel mai aspru și asistentele, fiind amândouă pe mână. Am văzut multe cazuri și cum sunt tratați oamenii prin spitalele din România. Mai ales cei care nu au cine să se intereseze de ei...

duminică, 16 iulie 2017

Smartphone vs Fairphone

Ați râs vreodată de o persoană care avea telefon cu tastatură? Știu că ați făcut-o, fie și în glumă, deși ve-ți spun e că nu.
Este cunoscut faptul că popularitatea telefoanelor inteligente (smartphone-uri), sau a celor digitale cum li se spune în popor, crește de la an la an. Aproape jumătate din populația româniei și nu numai, folosesc telefoanele inteligente. Românii au ajuns să se împrumute sau să facă rate la bancă pentru ultimul model de smartphone apărut pe piața gadgeturilor, doar pentru aparențe sau fitze, cum spunem noi în popor, care ce credeți, are aceeași funcții ca telefoanele clasice (fairphone-uri), care încă mai au un public țintă.
Trecerea de la un telelefon mobil clasic la un smartphone a fost un mare șoc perntru mine. Am vrut să fiu și eu în rândul oamenilor moderni. Când mi l-a adus curierul, nu știam nici să-l deblochez pentru a putea intra în setările lui. Pentru mine acest fapt era o necunoscută, fiind nevoit să apelez la varianta de a chema în ajutor un vecin. Apoi chinul cel mare era în a schimba paginile, atingerea cu degetul, eram prea brusc în mișcări.
Am constatat că sunt prea sensibile la căderi și li se sparge displayul. Acest fapt nu intră în garanție și uneori mai bine îți cumperi altul nou. Aceste telefoane nu sunt deloc ieftine, de aceea e bine ca atunci când le cumpărați, să nu vă zgârciți la prețul huselor din vitrină și să cumpărați una pentru modelul telefonului dumneavoastră. Protejează foarte mult. Părerea mea că e mult mai bine decât să prelungiți garanția. Dacă știam asta încă de la început, mai salvam din telefoanele pe care le-am avut. Nu toate telefoanele inteligente sunt OK, le cade softul. Noi oamenii vrem să cumpărăm produse cât mai ieftine, din dorința de a avea un smartphone putem cădea în plasă. Atunci numai dacă le scoatem bateria își mai revin...
Smartphone-urile sunt bune pentru a naviga pe internet, jocuri pentru diferite aplicații, dar cele cu tastatură sunt mult mai durabile. Eu din copilărie am învățat că telefonul se folosește pentru a vorbi și în epoca în care trăim și pentru a trimite un SMS. Pentru această utilitate tot pe cele clasice ne putem baza. E adevărat, fac poze cu neclaritate și nu au spațiu mult de stocare, dar pentru aceasta s-a inventat cardul SD.
Pentru omul modern smartphone-ul este indinspensabil. Trăim în epoca internetului, aici putem naviga și descărca noi aplicații. Nu am pasiunea jocurilor, niciodată nu am avut-o, hobyul meu este arta fotografică, de aceea pentru mine în primul rând contează câți MP are telefonul, pentru a scoate fotografiile și filmările cu claritate.
Faceți un exercițiu de imaginație, cum ar fi trecerea în direcția contrară, de la un telefon mobil Smartphone la cel clasic. Ar fi o idee interesantă ca o perioadă să vă axați pentru orice nevoie numai pe telefonul clasic. Nu vă întreb dacă v-ați adapta, doar puneți în practică această trecere fără a trișa.
PS Că nu-mi permit ceea ce îmi doresc, este partea a doua unde am putea avea altră discuție.

sâmbătă, 15 iulie 2017

Promoția doar pe sticlă

Promoția zilei din reclama TV este o strategie de marketing a hipermaket-urilor petru atragerea clientelei. Produsul este redus de la 10% la 50%, în funcție de prețul produsului, fiind valabil în perioada promoțională. Îmi amintesc ofertele de la începuturile super-market-urile, ca pe timpul comunismului ași spune, dar atunci era coadă, fiecare stătea așteptându-ți rândul civilizat. Aici era bătălia promoțiilor, se călcau la propiu în picioare pentru o sticlă de ulei sau un alt produs.
Acele zile au apus, au loc și azi promoții, însă oamenii sunt mai ponderați cu cheltuielile, banii co
șului zilnic nemai-permițindu-le să cumpere masiv, fie și la reducere. Uneori marfa orfentantă ne așteaptă expusă și bine aranjată pe rafturi.
Sunt zile în care promoția e atât de ofertantă, încât nu este expusă îndeajuns, decât dimineața, că promoția e cunoscută la TV, apoi se epuizează. Doar prețurile se mai găsesc afișate pe raft. De multe ori promoția e doar pe sticlă, nu și în coșurile cumpărătorilor.
Oare unde se duce acea marfă promoțională! Trăim în România, nu e greu de înțeles că fiecare parte își face. Lucru de înțeles, dar nu e normal să nu se găsească pe rafturi! Angajații unității nu se mulțumesc să cumpere numai pentru ei, își aprovizionează tot neamul. Numai pe timpul lui Ceaușescu se mai întâmpla asta!

vineri, 14 iulie 2017

Decizia TAS - Viitorul e campioană!

Gata cu circul lansat de Gigi Becali cu privire la câștigarea campionatului de FC Viitorul. Patronul echipei FCSB, venind la o echipă de fotbal din lumera afacerilor, a fost obișnuit ca victoriile să fie câștigate cu ajutoruil avocaților prin tribunale.
Ole, ole, TAS a decis, Viitorul tot campioană e! O decizi e justă, un campionatr câștigat pe teren, prin sudoarea frunților și prin munca jucătorilor antrenați de Gică Hagi. Că au mai fost erori arbitrare, greșeli comise de către „cavalerii fluierului”, ele puteau fi în favoarea oricărei echipe.
FC Viitorul Constanța, cunoscut ca Viitorul, este prima echipă a Academiei de Fotbal Gheorghe Hagi care are în componență 14 echipe de juniori de astfel și acest club, în „scheletul” său este mai mult tineret. Înființată în 2009, FC Viitorul a promovat cu rapiditate în Liga 1 în sezonul 2011 - 2012. Iată că în 2016 câștigă primul trofeu din istoria clubului într-o ligă profesionistă. Victorii și Cupe câștigate la juniori are nenumărate. Clubul își dispută în prezent meciurile de acasă pe stadionul Viitorul, din Ovidiu, de lângă Costanța, orașul natal al lui Gică Hagi. Odată cu Academia de Fotbal Gheorghe Hagi, clubul făcându-se cunoscut prin promovarea de noi talente ce provin din academie. De astfel a transferat
câți-va fotbaliști talentați în țară și în europa.
PS. Mă aștept ca suporterii Steliști fanatici să nu fie de acord cu mine. Dacă vă ajută cu ceva, acest articol a fost scris de un suport
er Stelist.

joi, 13 iulie 2017

La treierat

Nu mai e ca odinioară la treierat când se forma un fel de clacă.Toți vecinii săreau în ajutor, se ajutau reciproc, nu cântăreau munca în bani, deși poate se depunea efort mai mare la unul ca la altul, pentru ei banul nu conta, ci omenia. Trecea timpul la muncă pe nesimțite. Acum greu se găsește oameni pentru ajutor la munca câmpului, mulți nu vin nici pe bani. La treierat este greu, pe lângă rapiditatea necesară, căldura insuportabilă te doboară la pământ.
 Vremea secerișului coincide cu cea a caniculei. Adăpostiți oamenii caută umbra, curgând sudoarea de pe ei. Pe câmp se consumă litri de apă. Totul în așteptarea grâului galben ca aurul, ce curge din buncăr acolo unde oamenii îl depozitează jos pe miriște, unde sunt așezate folii și prelate. După ce treaba cu gloria e terminată, agricultorii înarma
ți cu găleți încarcă grâul în saci. Munca se aseamănă cu a unui roi de albinuțe, cu toții laolaltă. Sacii sunt transportați cu căruța sau remorca în hambare, pătule sau cămări.

luni, 10 iulie 2017

Bisericuța din lemn - monumentul din Telești

În orașul Costești, cartierul Telești, din județul Argeș la cumpăna secolelor 17 și 18, anul 1968 se ridica o bisericuță din lemn. Și astăzi se distinge structura de bună calitate bine păstrată, cu un număr redus de ferestre și elemente decorative (inscripții cu date și picturi). Se află înconjurat de cimitir.
Cu mult mai târziu s-a construit o biserică mai modernă și mai mare, cu trei turle, specifice bisericilor de astăzi. Aceasta se găsește situată pe strada Grădinilor și după vechiul model, estre înconjurată de cimitir.
În Telești, cartierul meu natal, avem două parohii, 1, cea de pe strada Grădinilor (biserica nouă) și parohia 2, cea construită între secolele 17 - 18.
Cum bisericuța din ostreață, acoperită cu șiță și susținută de piloni în față la intrare, datată din 1968, aflându-se în slujba s-a de-a lungul timpului zeci de preoți, bisericuța având hramul „Înălțarea Domnului! a fost declarată monument în Telești. La 500 de metri, cu ajutorul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, a Primăriei Costești și cu contribuția benevolă a enoriașilor, au ridicat cu rapiditate noua Parohie Telești 2, între anii 2015 - 2017.
În curtea bisericii se construiește o capelă și o polată, adăposturi unde pot avea loc praznicuri în amintirea celor trecuți în neființă.

duminică, 9 iulie 2017

Vină made în România

Încă de pe vremea comunismului, învățământul a fost încurajat în România. În perioada de după revoluție s-au închis multe școli, chiar și școala generală unde am fost eu educat și crescut s-a desființat. E adevărat, nici nu mai sunt prin fiecare cartier copii de odinioară, totuși în fiecare sat sunt copii mici, fiindu-le transportul îngreunat. Ar fi trebuit să rămână măcare clasele primare...
Faptul că multe licee la examenul de Bacalaoreat au rata de promovare zero, nu cred că vina este a liceului și că trebuie pedepsit cu închiderea, după intenția exprimată de ministrul Educației, Liviu Pop, cu prilejul unei conferințe de presă, care consideră că lipsa de perfomanță trebuie pedepsită într-un fel sau altul. Cum trebuia găsit un țap ispășitor, clădirea e de vină ☺Vinovați sunt cei care conduc această instituiție și în slujba căreia primesc 16700 de lei pentru 4 - 5 ore per zi.
PS În România nimic nu e surprinzător, nici faptul că o clădire poate fi găsită vinovată.

vineri, 7 iulie 2017

Visul strainatatii

Pentru excursii si călătorii romanii decid sa-si petreacă vacanțele in strainatate, alegând locuri cat mai exotice si relaxante sau sa mearga la Paris sau Milano.
De cand UE ne-a dat acceptul sa călătorim in comunitate doar cu buletinul, fara pasaportul pe care il vizam de cate ori ieseam si intram intr-o tara, suntem prea absorbiți de locurile pe care le vizităm, ca sa observăm ca avem o tara mult mai frumoasa ca acele din afara.
Mulți dintre cei carecalatoresc prin țări straine, nu au vizitat nici jumatate din tara noastra, dar cu toții visam la strainatate, Visul străinătății a devenit o obsesie implantată in mintea fiecarui roman. Copii inca din frageda pruncie au tendința de a pleca peste hotare.
Unii pleaca, altii sosesc si chiar se stabilesc in Romania. Străinii se pare ca au observat ce tara frumoasa si bogata avem. Suntem o tara unică cu munti, mare, câmpie, dealuri si păduri. Cetatenii străinii au
remarcat asta. Se pare ca ei stiu cel mai bine sa aprecieze si sa se bucure de natura si sa profite de mediul înconjurător.
Sunt mândru ca m-am nascut, am crescut si am decis sa traiesc pe aceste plaiuri mioritice.
PS Asa e romanul, întotdeauna e mai frumos ce are altul!

joi, 6 iulie 2017

Victorie Personala

Sunt momente in viata cand clachezi. Cand oamenii din jur te privesc disprețuitor si batjocorindu-te, esti demoralizat psihic.
Din popor se spune: "Noi romanii suntem frati"! Constat ca e doar o zicala sau nu mai suntem uniți ca odinioară. In acele momente, sprijinul oamenilor din jur contează foarte mult. Un prieten adevarat se cunoaste in momentele grele ale vieții. Prieten este acela care iti ridica mâna, ajutandu-te sa te ridici de jos.
Aceasta piedică in viata te calea te si mai mult. Ne ambitioneaza sa arătăm celor de langa noi, celor a ce ne-au pus piedici si ne credeau un caz pierdut, ca suntem si noi oameni, ambitionandu-ne vom reusi, Dumnezeu vede tot de acolo de sus si ne va ajuta!
Trebuie sa luptăm sa biruim, desi faptelor unor anumiți oameni nu le putem uita, parcursul vieții continuua. Trebuie sa o facem in primul rand pentru noi. Nu vom fi mereu însoțiți si protejați. Daca vrei, poți!
Numai asa le putem "da peste nas" celor ce nu au crezut in noi si cândva eram bătaia lor de joc, ca am biruit.  Roata vieții se va întoarce. Stiind cum eram si cum suntem, o putem numi o victorie personala.

marți, 4 iulie 2017

UE ne invata, noi executam

UE ne-a invatat lucruri rele sau bune, asta voi decideti?
Ne-a invatat cum se taie porcul fara sa sufere si sa nu-l auda vecinii, cum se fac carnatii fara carne, doar din uger, cartilaje, E-uri, sare cu pumnul si apa cu furtunul. painea cu mult aer, cand pui mana pe ea, zici ca e burete, avand multe gauri. Laptele fara gust si miros, daca-l bei cu ochii inchisi, zici ca-i apa, totul e din zer, nici urma de lapte.
Tu ne-ai invatat ca din lapte se face si smantana cu 12% grasime, unt cu 16%, iaurt cu 4% si mai ramane si de branza. Restul ce-o fi? De ce cand ei zer de la fabricile de lapte, ramane ca o pasta pe fundul galetii? Oare ce va mai trecut prin cap sa bagati! Un fel de E-uri! Cand ma gandesc ca toate produsele lactate contin zer si am vazut ce contine zerul! Acea urma de pasta in loc sa se imprastie, se coaguleaza! Nu mai gasesti smantana care batuta sa devina unt. Exista frisca artificiala ca spuma de ras.
Ne aduc fructe care tin luni de zile, caci nu au viermi ca ale taranului producator, dar oare nu contin otravuri de rezista atat de mult? Si legumele vin din tarile europene tari si tepene, de nu se strica. Agricultorul roman l-ai invatat sa cultive rosii tari ca piatra si in care ne scartaie dintii! Doar vara mai au gust de grdina si contin apa si asta doar daca sunt udate. In rest, faca-se voia Domnului!
Multumim UE pentru ce ne-ai adus si invatat!

luni, 3 iulie 2017

LIBERTATEA LA EXPRIMARE

Care e cel mai important drept castigat la revolutie? Imi amintesc ca la aceasta intrebare am luat nota 10 la Constitutie, nestiind nici un coleg. Raspunsul fiind: DREPTUL LA CUVANT.
Aceasta LIBERTATE DE EXPRIMARE de care nu s-a cont la mitingul de la Cluj, ce a avut loc duminica, 2 iulie, organizat pentru sustinerea familiei. Vedeti cazul Oanei Mardare, o tanara actrita locala care a fost luata cu forta pe sus de catre jandarmi doar ca si-a exprimat liber o parere, fie ea si contra, e opinia ei personala care trebuie respectata.
Jandarmeria a fost agresiva cu un om care nu e agresiv, cu un om care nu a vrut scandal si nu a consumat alcool. Actrita a platit doar pentru un drept ce-l credeam castigat. LIBERTATEA LA EXPRIMARE.
O singura scuza as putea gasi jandarmilor, a scoso din multime vrand sa o protejeze. Avand o alta opinie, putea avea loc o altercatie intre manifestanti. Oana Mardare a fost luata cu forta. Violenta nu are scuza!
PS Poate multi dintre dumneavoastra nu-mi impartasiti opinia, dar va rog sa mi-o respectati si sa nu ne certam pe asceasta tema.

duminică, 2 iulie 2017

Inca o traditie a americanilor importata

Inainte de 1995 romanii faceau gratare numai de 1 Mai.
In ultimul timp gratarul a devenit o traditie la romani. Nu e Weekend fara a sfarai carnea sau micii pe gratare. Pana daunazi tindeam sa cred ca e o traditie "scrisa" de romani. Intre timp parerea mi s-a schimbat, mi se pare ca am importat inca o traditie a americanilor vis-a-vis de griling. Majoritatea au in curte un berbecue (lb. engleza) in curte si cand au timp liber si-l petrece in preajma lui. Este un stil de viata pe care, coicidenta sau nu, l-am capatat si noi romanii.
Carucioarele supermaket-urilor in preajma Wekend-urilor sunt arhipline cu de-ale gratarului si chefului unui picnic: pahare si tacamuri din plastic, bere la doza sau pet, nelipsind painea, etc. E Weekend, e petrecere si muzica se aude la maximum in boxe. Mai nou, unii petrecareti "mai cu chef de viata", transmit live pe facebook propia petrecere. Dupa moda selfie-urilor, iata moda live-urilor!

Declarații de dragoste

     Pentru mine ești ca o ancoră,care o port mereu în inimă,eu aiurit, tu mai pământeană,dar amandoi pe aceeași undă.      Ești ca o carte ...