joi, 30 noiembrie 2017

Strigăt de disperare!

Am împlinit 42 de ani și epilepsia m-a disperat. Aud și eu ca toți muritorii, că medicina românească a mai avansat, în acest caz se operează cu niște electrozi pe creier, dar pentru asta mi-ar trebui o consultație „la sânge”, trecând prin acel imens tub numit RMN și trebuie să fiu sănătos 100%.
În copilăria mea aveam un focar pe creier (posibil încă îl mai am) care se mută. Când a încercat medicul, Leon Dănăilă să mă opereze, nu s-a putut. Mă gândesc că acum am îmbătrânit, crizele s-au îndeșit, nu mai am organismul rezistent ca în tinerețe. Părinții au și ei 60+. Mă simt nașpha să mă îngrijească ei la vârsta mea (lor).
Sunt conștient că operația e foarte riscantă, am văzut cum se procedează, ce-i drept la tv, cu acei electrozi și nervuri. Mi se pare foarte periculos. ), 01 mm dacă tremură mâna medicului...
Oricum viața mea este ratată, am curator, din punct de vedere legal sunt mort, nu mi-e frică de moarte, cu una toți suntem datori. Am două șanse, scap de chin sau îmi revin.

joi, 16 noiembrie 2017

Boală profesională

E greu să fi bolnav în orice situație te-ai afla. Atunci când practic ai copilărit prin spitalul Gheorghe Marinescu din capitală. și leacul nu ți-au fost găsit, doar au făcut experimente pe pacient cu medicamente diferite, în acea vreme nu erau din acestea medicamente străine, care ți mai stabilește starea, acelea românești te țineau amețit cu ochii cât „fundul borcanului”. De te uitai la pacienți, ziceai că sunt drogați, ți-a fost pus doar un diagnostic „aruncat” din pix, nici acela confirmat. Câte tipuri de epilepsie am văzut prin spital, o formă ca a mea niciodată!
Odată ajuns la un stadiu al bolii, cel de boală profesională, fiind bolnav de la vârsta de 4 ani și acum atigând pragul de 42 de ani, spitalul Gheorghe Marinescu, din București, cei de la camera de gardă mi-au spus să nu mai vin la ei, că am spital și la mine în județul Argeș, în municipiul Pitești. Acum cei de la spitalul județean îmi spun că acestea nu sunt crize comițiale, dar nimeni nu se sinchisește să-mi caute un diagnostic. Tind să cred că sunt tratat pentru un diagnostic greșit, încă nu s-a aflat tipul crizelor, se știe doar că sunt epileptice.
După ce medicul specialist de la secția Neurologie Pitești care îmi spuse-se să nu mai vin la el, acum fiind grav bolnav, mă pasează ca pe o mingie la secția de Psihiatrie spunându-mi că m-ar putea transfera la București, aici nu e de ei. Vreau fapte, nu vorbe! Eu dacă nu am mai păstrat legătura cu medicii de la București, nu mai cunosc pe nimeni. De 20 de ani de când nu am mai fost, nici nu știu dacă dora mea mai este.  atunci avea peste 50 de ani.
Țin minte că eram la secția X de Epilepsie și o chema Tudose. Nu pot mulțumi ca ceilalți pacienți unui medic că mi-a salvat viața. Pe mine m-au tratat medicul meu cu o comisie cu toți profesorii doctori la un loc, unul nu era în stare și ironia sorții, i-am sucit pe toți. Se uitau unii la alții ca „Bulă”.

miercuri, 15 noiembrie 2017

CUPOANE - UE



Vești bune pentru cei care se încadrează în categoria beneficiarilor de ajutoare alimentare trimise de Uniunea Europeană (UE). Se spune că românii au început deja să primească cupoanele prin poștă, pentru distribuirea alimentelor. Sunt și eu prin grupuri pe Facebook ale persoanelor cu dizabilități. Personal nu am auzit pe nimeni.
Lumea, odată auzind aceste lucruri, au dat năvală la primării să întrebe cum vor intra în posesia lor. Primarii spun că după data de 16 noiembrie se va stabili când oamenii vor intra în posesia alimentelor.
Vorbim despre șomeri, pensionari, invalizi sau veterani de război. Cupoanele, care pot fi folosite după 16 noiembrie.
Se spune că, cupoanele reprezintă o noutate, introduse în acest an, dar ele au mai fost introduse acum cățiva ani într-un an când vicepremier era Adrian Năstase. Țin minte că era an electoral. Scria mare pe cupoane ca și venind din partea Guvernului României, când cu toții știm că vin din partea Uniunii Europene. Coșul de alimente (ulei, zahăr, făină, mălai, paște făinoase, conserve porc, vită, pate) este în valoare de 128 de lei și va fi oferit o singură dată pe an.
O altă noutate o reprezintă faptul că, începând din 2014, vor beneficia de ajutoarele UE și beneficiarii de alocații pentru susținerea familiei. Alimente vor primi în continuare și următoarele categorii: familiile și persoanele singure cărora le este stabilit dreptul la un venit minim garantat; șomerii care primesc o indemnizație lunară de până la 400 de lei, precum și cei care nu mai primesc această indemnizație; pensionarii sistemului public de pensii cu o pensie de sub 400 de lei/luna; pensionarii sistemului public de pensii beneficiari ai indemnizației sociale, al căror venit se află sub 400 de lei/luna; persoanele cu handicap grav și accentuat, neinstituționalizate, adulți și copii; persoanele beneficiare ale prevederilor Legii nr. 49/1991, privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război.
Sursa foto: https://www.eskape.ro/guvernul-distribuie-prin-posta-cupoane-pentru-alimente-le-poti-folosi-dupa-16-noiembrie/

vineri, 10 noiembrie 2017

Așa sunt eu

Așa sunt eu. Deși moral sunt doborât la pământ, am o stare exterioară contrar opusă. Sufletul îmi plânge dar fața îmi râde. Port o mască pentru a emana bucurie în jurul meu. Ce rost ar avea să-i împovărez și pe ceilalți!
A zâmbi sau chiar a râde nu înseamnă să fi fericit, dar ar fi nedrept să semănăm nefericire în jurul nostru și să fie văzute numai fețe triste. Doar o viață avem și trebuie să o trăim cu zâmbetul pe buze. A trece prin viață cu zâmbetul pe buze este un semn de forță mentală, de acceptare a sorții așa cum este și nu în ultimul rând înseamnă respect pentru noi înșine. Merităm să ne facem viața mai frumoasă și să ne bucurăm de ce are mai bun chiar și când ne e greu...

Viața e grea. Acesta este un mare adevăr, unul dintre cele mai mari. Este un adevăr mare fiindcă odată ce-l cunoaștem suntem în stare să-l depășim. Atunci când știm că viața e grea și acceptăm cu seninătate, această realitate - atunci viața nu mai e grea. Odată  acceptat faptul, el încetează să conteze.
citat din M. Scott Peck


joi, 9 noiembrie 2017

A murit de cancer la o lună după ce echipa de la „Visuri la cheie” i-a refăcut casa. Ce s-a întâmplat cu cei trei copii ai Violetei

A murit de cancer la o lună după ce echipa de la „Visuri la cheie” i-a refăcut casa. Este vorba despre Violeta din comuna Urseni. Femeia a lăsat în urmă trei băieți, dintre care unul bolnav de autism, iar cazul lor a cutremurat o țară întreagă.



După ce în urmă cu câțiva ani le-a ars casa, Violeta și copiii au fost nevoiți să se mute într-un magazin din sat, nefolosit. Între timp, o fundație a reușit să strângă banii necesari pentru construirea unei noi case. Din păcate, lucrarile s-au oprit brusc, atunci când Violeta a aflat că suferă de cancer, astfel că toți banii strânși au ajutat la tratamentul acesteia.



A murit de cancer la o lună după ce echipa Visuri la cheie le-a adus zâmbetul pe buze


Cu ajutorul Otiliei și al fundației pe care a inițiat-o, tânăra care a făcut tot posibilul ca viața Violetei și a băieților ei să se  schimbe, echipa „Visuri la cheie” le-a adus zâmbetul pe față și le-a construit casa mult dorită. Din păcate, Violeta a murit la o lună de când casa i-a fost predată.

„Am primit sute zeci de mesaje, în care oamenii ne întreabă dacă Violeta a apucat să doarmă și ea măcar o dată în casă…Dacă într-adevăr copiii locuiesc acolo. Da, casa le-a fost predată pe 25 septembrie, când s-a filmat „mutarea autocarului”, iar Violeta a plecat spre Cer pe 26 octombrie. Copiii locuiesc în casă. O îngrijesc și o curăță „lună”. Totul este absolut impecabil în căsuța lor. Când am cumpărat acoperișul marca „lindab”, m-a întrebat cineva din localitate: „Tu chiar vrei să-i faci Violetei cea mai frumoasă casă din sat?!”.


De asemenea, am mai primit mesaje în care ni s-a spus că băieții Violetei apar veseli în fotografii…Nimeni nu ar vrea să știe ce e în sufletul lor. Violeta și-a pregătit copiii cum să trateze moartea ei. Înainte să plece la spital, înainte să moară, le-a zis copiilor așa: „S-ar putea ca eu să nu mă mai întorc. După cei voi muri, dacă va vine să plângeți, să o faceți, ca să va descărcați, dar eu aș vrea mai bine să râdeți de orice glumă pe care o veți auzi, să zâmbiți, să ascultați muzică. Eu așa vă vreau, că eu vă voi vedea de sus și m-ar durea să va văd plângând”…. Au plâns și plâng mult. Ieri m-am întânit cu Lavinus, băiatul de 18 ani și cu Ovidiu, băiețelul autist. Am fost să mâncăm ceva și de la o vorbă la alta, m-am uitat la Lavinus că avea ochii roșii de plâns…Numai ei știu cât de mult au îngrijit-o pe mama lor, cât au cărat-o pe brațe până și la WC, cât au spălat-o, cât i-au purtat grijă când era prin spitale, cât i-au pus ligheanul ca să vomite în el…Noi le-am promis și le promitem încă o dată că vom fi mereu alături de ei și că îi vom sprijini și îi vom îndruma așa cum vom putea noi mai bine”,  este mesajul postat  pe contul de socializare a fundației Fight for life.


Sursa: https://www.libertatea.ro/monden/vedete-de-la-noi/murit-de-cancer-la-o-luna-dupa-ce-echipa-visuri-la-cheie-refacut-casa-2033913?utm_source=alerta&utm_m

luni, 6 noiembrie 2017

ASOCIAȚIA PRIETENIE ȘI DIZABILITĂȚI - LIVE

Acest articol e o continuare a ceea ce am scris pe 1 noiembrie 2017 în penultimul meu articol. Transmisia LIVE a grupului de pe Facebook al persoanelor dizabile, ASOCIAȚIA PRIETENIE ȘI DIZABILITĂȚI, acea idee năstrușnică a unui membru. La început am fost susceptibil, mă gândeam că vor vorbi ca la radio doi oameni, unul având posibilitatea să intre în direct. În primele două zile așa a fost, dar ușor-ușor oamenii încep a intra LIVE și a ieși din timiditate. Mulți nu știu cum se intră. Discutându-se lucruri interesante, pe oameni i-a captivat, au simțit nevoia să-și spună păsul, întâmpinând și ei aceleași probleme.
Am auzit că sunt oameni care nu știu de legea 448 și întrebau de când a apărut. 448/2006. Subiectele pot lua naștere pe loc, de la o simplă întrebare. Ar fi interesantă o opinie a unui reprezentat al ANPH, al unui avocat, psihiatru. 
Mă uit seara mai mult ca la televizor, e interesant să vezi și să asculți povești de viață în care te regăsești. Până la transmisiile LIVE, grupul avea 2.735 de membri, dar a crescut la 2.964 membrii și e în continuă creștere.

vineri, 3 noiembrie 2017

#NU ABANDONULUI COPIILOR

Dacă un bărbat își părăsește copii și domiciliul conjugal pentru o relație cu altă femeie, este considerat un tată denaturat, considerându-se de cei din jur că și-a abandonat copilașii. Asta a fost cea mai mare greșeală a tuturor timpurilor pentru un partener, în special mama care se sacrifica pentru copii. Spre fericirea copiilor, mai bună e o despărțire a părinților din timp, decât să sufere mai mult apoi. Răul trebuie tăiat de la rădăcină.
Mulți oameni nu înțeleg că sunt probleme strict matrimoniale și se grăbesc să bârfească pe la colțuri. Este necesară păstrarea unei relații de prietenie cu fosta soție pentru bunăstarea copiilor și relația lor cu ambii părinți.
Apreciez astfel de bărbați, care deși divorțați, #nu-și abandonează copii. Este adevărat că sunt și altfel de situații.

miercuri, 1 noiembrie 2017

LIVE pe grup


Am aderat la un grup al persoanelor cu dizabilități, ASOCIAȚIA DIZABILITATE ȘI PRIETENIE cu 2.802 membri. O asociație încă nelansată, un grup idepedent, toți suntem cetățeni cu handicap, fără a avea vreun lider. Normal, întodeauna e un fondator, acela e conducătorul, dar ideile sunt lăsate liber să curgă de la toți membrii.
Mai nou, s-a ivit o propunere să se facă LIVE-uri pe grup, cu posibilitatea să poată interveni în direct oricine are o opinie de spus. Se vorbește exact ce ne interesează, lucru exclus în masmedia despre persoanele speciale. De exemplu, când a fost acelș protest pe 3 decembrie, chiar de ziua noastră, a persoanelor cu handicap, nimeni nu ne-a luat în seamă, abia dacă am văzut câteva secvențe la TV.. Sunt oameni ca noi, care vorbesc în cunoștință de cauză, care s-au lovit de birocrația din România și de facilitățile Legii 448 care sună atât de bine pe hârtie... însă realitatea e alta.
Mă întreb dacă acest fapt se merită sau vorbim ca radio-ul, ascultându-ne singuri. Poate cu o mai mare popularitate a acestor LIVE-uri vom fi luați în seamă. Personal nu prea cred... dar merită încercat. Trebuie făcut ceva.
P:S: De când au început aceste LIVE-uri, membri grupului cresc continuu.

Declarații de dragoste

     Pentru mine ești ca o ancoră,care o port mereu în inimă,eu aiurit, tu mai pământeană,dar amandoi pe aceeași undă.      Ești ca o carte ...