duminică, 16 februarie 2025

Dor de zăpadă

      Îmi era dor de zăpadă! Nu mai văzusem de 7-8 ani. O vedem la culoare, fulguiește, având în vedere că sunt generații de copii care nu știu cum arată fulgii de nea sau culoarea zăpezii.

     Ne bucurăm ca niște copii deși știm că aceasta nu este adevărata zăpadă, cea cu care natura ne obișnuise, totuși ne era dor de ea. Ninge doar pe alocuri și e apoasă, nu neaua ce cădea odinioară cu fulgi mari argintii ce așternea un covor alb de omăt. 

    Doamne, de când o aștept! Este benefică pentru agricultură, mai ales că pe câmp grâul arăta frumos dar înghețase, și era ger uscat, avea nevoie de un covor alb de omăt să îl acopere și acea apă să pătrundă în sol. Cum verile nu prea ninge, pământul este arid.

     Mă oftică acești locuitori, cei mai mulți de la oraș, care nu le place zăpada, pe ei îi deranjează. Consider că sunt inconștienți! Această agricultură pe care o practicăm noi țăranii consider că îi avantajează și pe ei, deși mulți nu conștientizează. Nu avem noi cereale în hambare, nu au nici ei în magazine și cu toții vor să cumpere bio. Atunci să cumpere pâine congelată adusă de la străini!

marți, 11 februarie 2025

Sentimente

      De la un timp nu stiu ce sa mai cred, te văd schimbată, parcă nu mai esti tu, acei ochisori ai mei veseli care m-au atras si oferit primul zâmbet. Sper doar sa-ti fie ți-e bine... Uneori mă gândesc la tine dar cu gândul la bunăstarea ta nu vreau sa te sun sau vrând sa o fac mă razgândesc, sperând ca o vei face tu cândva, la momentul oportun, eu aș deranja. Nu-mi doresc sa știu ca ești bine, desi neâncrederea este sădită în sufletul meu.