Problemele persoanelor cu dizabilitati

      Fiind o persoana cu dizabilitate si nu e artat de apt fizic ca celelalte persoane valide, ma face sa ma simt util orice lucru nesemnificativ. In sinea mea stiu va e facut de mine prin propiile forte.

    La fel se intampla si cu propiile... gesturi, mi-e greu sa le numesc sfaturi la experienta mea de viata. O vorba spusa din suflet conteaza si daca asta ajuta, ma simt ca si cum as fi construit castele. Stiu ca am facuto prin propiile forte si acest fapt ma face util. Simt ca sunt si eu bun la ceva. Repet, datorita handicapului ma simt neputincios.

     Ma intreb, "Oare e suficient doar o vorba buna?". Stiu ca ajuta, dar doar din omenie. 

     Intodeauna am crezut ca asta nu e suficient pentru o femeie (o relatie in amor). Ca o femeie asteapta potenta din toate punctele de vedere: financiar, fizic, social, sexual, sufleteste, sprijin, respect si comunicare. Sunt constient ca nu-i pot oferi totul si renuntasem la idee.

      Ce pot oferi din toate astea? Doar sex si o vorba buna! In schimb, ea ar trebuii sa imi fie "sclava"! 😐 Sunt om si nu sunt egoist, ma gandesc si la cea de alaturi, nu o pot impovara. Intodeauna in putinele mele relatii m-am gamndit si la partenera. Ma pun in situatia ei, daca o alta experienta mai mare nu am. 

     
     Desi am pus relatia pe ultimul plan, neconsinderandu-ma demn de ea, niciodata nu am refuzat ideea. Am zis ca daca se iveste ocazia, nu refuz, astfel as fi neam prost. 😂 Intodeauna am trait prezentul si nu m-am gansdit la viitor, imi era ca-mi incind creierul. 😅 Voi lasa timpul sa decida ce si cum...

    Ceea ce am scris astazi, in aceasta situatie sunt multe persoane cu dizabilitati. Poate multi sunt chiar mai rau, fiind tinuti din scurt de parinti 😑, dar asta e alt subiect despre care nu vom vorbi astazi.