sâmbătă, 18 aprilie 2020

O oda adusa Domnului

     Inacest an avem parte de un Paste mai special, conform aparentelor. Viata m-a/ne-a invatat ca pe lumea asta nimic nu e intamplator.


     De exemplu citit/recitit povestea bisericutei arse de la Costesti, intamplare adevarata, de altfel la 18 aprilie 1930. Am lecturato cu placere si am fost atent la fiecare vers din https://jurnaluldearges.ro/, deoarece s-au implinit 90 de ani, desi Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca in fiecare luni dupa Pasti sa se faca pomenire a tragediei de la Costesti unde au ars 116 copii. Si atunci s-a constatat ca nimic nu a fost intamplator intamplator. Cine stie cunoaste, in caz contrar accesati https://jurnaluldearges.ro/





Catedrala care sa ridicat dupa incendiul bisericutei


     Exemple ar mai fi, dar nu vreau sa le enumar, vreau doar sa va indemn sa cititi Decalogul in caz ca nu a-ti facut-o pana acum, gasiti informatii pe https://ziarullumina.ro/ . Cititi si va ve-ti minuna! Oare cate din Cele zece porunci mai sunt respectate si daca mai sunt respectate?


     Ne mai intrebam de ce se intampla atatea nenorociri asupra noastra. Iata ca dupa ce am fost loviti cu dezastre, situatii anormale, in care nimeni nu-L mai invoca pe Dumnezeu, ci ne era mai simplu sa ne bagam p..a in semeni nostrii, certandu-ne si batandu-ne/mancandu-ne intre noi, precum lupii cu oile. Acum Dumnezeu ne-a batut in cap cu aceasta pandemie, unde toti numai la greu cautam si intopnam numele/ajutorul Lui. Toti isi vor aduce aminte de ceea ce a fost, ca va trece... si va cinsti numele Domnului Dumnezeu al nostru. Parca suntem mai uniti si nu suntem dezbinati, toti luptand pentru acelasi scop, aceasta poate fi o buna invatatura de unitate. 


     Cum nimic nu e intamplator, acesta poate fi un scop. Zic si eu... ca un bun crestin. Ce e mai frapant, e ca pentru pacatele unora s-au ale altora platesc unii sarmani nevinovati. Restul va fi istorie.


     Totul se intampla cu un scop, din aceasta Sambata a Patimilor, putem vedea lumina fiecaruia care/daca o are in suflet/e, caci Lumina Sfanta a invierii sta in fiecare din noi. 'Geaba mergem noi la biserica sa vorbim in cor, in timp ce Preotul i-si "rupe" pieptul sa tina slujba si brusc dupa ce iese Cu lumanarea din altar, pacatosii care nu au trecere la pe la biserica tot anul, fac liniste pana ies afara cu Lumina Sfanta a Invierii luiata de la Preot, deaba isi fac cruce "cu doua maini" si canta in cor, adevaratul cantec e in suflet/gand, desi enoriasul nu e inzestrat cu voce, aici nu suntem la "Cantarea Romaniei" e ca si imnul, o Oda adusa Domnului.


     Pastele din acest an sa va intareasca increderea si speranta si vreau sa-mi pun si o dorinta pentru sufletul meu, desi nu este Revelionul. As vrea ca dupa ceasta pandemie sa ne revedem cu toti semenii laolalta, uniti cum erau bunicii nostrii si sa nu uitam ca aceasta poati fi minunea care o poate realiza!
       

   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu