Sunt un iubitor de natură și asta am mrturisit-o și pr
ietenilor din lumea virtuală. E adevărat, nu e lumea reală, dar și în mediul on-line poți avea prieteni, deși ei se mai cern/triază. Nu toți din lista de facebook îi putem numii prieteni, ci pe cei care îi cunoaștem în profuzime.
Am povestit unei prietene că ador natura, atunci ea sa oferit a-mi trimite poze cu peisaje, de undeva din ardeal. Doamne, ce frumuseți, am observat ca sunt locuri in care natura încă se mai conserva sau anumiți arbori sunt protejați de lege.
La mine în județul Argeș din 1990 încoace au dispărut păduri întregi și care au mai rămas, s-au tăiat în asemenea hal de întorci tirul printre copaci. Mai nou au început să dispara și poienițele. Pâna și cele mai mici crenguțe au fost tăiate, ceea ce se numea leasă s-au crânguri. Doamne, nu-mi vine să cred, nu mai există un copac!
Și când îmi amintesc de copilărie, când traversam o pădurice să ajungem la un loc dat în parte de CAP. Se numea global. Câmpuri întinse de verdeață, poienița plină de urzici, darurile Domnului. Veneau atunci până în Sfintele Paști oameni din tot orașul.
Cred că în doi ani totul e distrus prin jur, după tot ce am scris. Acum totul a devenit un morman de gunoaie. Astupăm șasnțurile și apoi ne văităm că suntem inundați!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu