În patria lui Dragnea

Duminică, fiind o zi superbă,  am avut un presentiment, că ar putea fi ultimul Weekend acceptabil și am pornit în călătorie în patria lui Dragnea, județul Teleorman. Mai exact am fost la o mătușă pe care nu o mai văzusem de 11 ani, în comuna Salcia, sat Tudor Vladimirescu. La Islaz este îngropat și marele Zaharia Stancu.
În sudul țării e patria măgarilor și a gâștelor. Pe traseu, drumul din județul Argeș e foarte prost și pe alocuri plombat. Noroc că nu e o zonă circulabilă și mai poți face eschive, privitor la gropile din carosabil. Când intri în Teleorman, drumul e foarte bun în comparație cu anii tinereții mele, când mergeam mai des. Mai sunt câmpuri între sate unde poți accelera, în sate trebuie mers cu maximă atenție, că este destul de populată. Încă din localitatea Miroși din județul nostru, am putut vedea primul măgar, deși până în județul Teleorman se poate găsi atât cai, cât și măgari. Nu poți vedea cai cu o alură imensă, cum sunt cei de la munte, dar se spune că cei care au cai sau catâri sunt oameni mai înstăriți față de cei care au o droagă și un măgar. După ce am trecut de Miroși, în localitatea Surdulești se desfășura pe partea dreaptă a carosabilului un târg pe care l-am văzut și la întoarcere. Înițial am crezut că a fost în zorii zilei, dar a durat până seara târziu. Am putut vedea haine, geci, oale și altele care se găsesc în orice bâlci.

Încă îninte de a intra în județul Teleorman se putea vedea un pământ negru, față de cel din zona noastră, pe o întindere foarte mare. La ei grâul s-a însemănțat devreme. Acolo agricultura este mai avansată. Dacă pământul era uscat de soarele ce dogoare cu o putere destul de mare pentru luna octombrie, și zvântat de briza vântului, se poate observa mai bine unde este discuit sau arat. Pământurile nu sunt parcelate ca la noi, având un lot în grădină, sunt asociații ale căror tractoare zbârnâie pe luncă și muncesc zeci de hectare, având urcușuri și coborâșuri.
Până să virăm a intra în Salcia, am putut zări în depărtare ferma de porci a lui Liviu Dragnea de la Islaz. O altă surpriză ne-a așteptat la intrarea comună, însuși Dragnea atârna pe un banner electoral între doi stâlpi și ne îndemna să votăm PSD.. Din câte știu, aceste practici au fost interzise prin lege, dar acolo rar ajung oameni de societate. Se pare că în patria lui îi este permis. Am trecut peste o ceată de oameni. Nostim era că noi în mașină ne întrebam ce este. Prima dată am zis că e înmormântare, dar nu vedeam mortul, nici preotul ☺, apoi am zis că e nuntă, dar nu vedeam pe nimeni cu sticle de băutură, ploscă sau mireasă ☺. Am observat PSD-ul cu pliante pe la porțile oamenilor. Văzusem eu sacoșe de la Profi, nu-mi dădeam seama că erau însemnele lor, alb-roșu ☺

Numai măgari și capre legați/te la pripon. Bag seama că au avut parte de mai multă ploaie. Iarba este mai grasă. În satul Tudor Vladimirescu, o străduță principală comună, cu ulicioare pe stânga și pe dreapta din 2 în 2m. Străzile lăturalnice nu sunt astfaltate și sunt extrem de înguste. Interesant este că cele din dreapta au nume de copaci, iar cele din stânga, nume de flori.
La întoarcere am putuit întâlni cirezi de capre și vaci. Un cioban mergea nepăsător în urma vacilor, tastând pe telefon. Vacile traversau singure, de parcă erau dresate. Oamenii au un obicei de merge pe partea carosabilă de cred că e dreptul lor, nu știu a se feri de mașini, chiar se uită în ochii tăi și așteaptă să fie ocoliți. Dacă de dimineață se duceau la biserică, pe seară toate țațele ieșiseră pe șanț. Ce mi-ar fi plăcut să mă prefac într-o buburuză să pot zbura pe la urechile lor. Doar ieșisem din comuna cu campania electorală încă de dimineață toți bărbații erau la cârciumă și goliseră sticlele de bere. Și se mai spune că doar moldovenii sunt bețivi. Peste tot e la fel! Asta mă face să cred că în ciuda văicăririlor, oamenii trăiesc bine, au bani. Aici fiecare are băncuța lui... de comitet. Nu am mai regăsit cârdurile de gâște numeroase la care mă așteptam. Acum îmi dau seama că nici măgari nu mai sunt cum erau.