După Revoluția din 1989 au apărut o mulțime de cuvinte în vocabularul românilor, în special a noii generații, cuvinte inventate pe internet, utilizate prin intermediul site-u-rilor de socializare. Dacă căutăm în DEX, ele nu există, sunt cuvintele în trend. Noi generația veche (40+) nu am fi știut nici ce înseamnă trend. Dacă mă uit pe ”net și urmăresc un grup de puștani cum vorbesc (socializează), nu înțeleg o iotă. Numai prescurtări, parcă ar fi codul morse☺. De fapt asta este pentru mine. Atunci îmi dau seama că am îmbătrânit ☺.
Mai nou a apărut simbolul # înaintea unui cuvânt. Eu o știu ca pe o tastă de telefon, deși nu o folosesc de când atunci când vreau să aflu câte minute mai am din abonamament (serviciul Cronos). Am fost și eu curios ce mai simbolizează acest semn minune, se pare că are mai multe conotații. Cică este un „Hashtag”, când vrei să evidențiezi ceea ce spui. De exemplu, sunt Adrian Spiridon Marin, „# mă simt bine”.
O altă drăcie cu aceeași pălărie! Păi eu sunt român, mai bine mă subliniez să mă evidențiez, așa m-a învățat pe mine la școală profesorul de Limba și Literatura Română. Eu am făcut-o la școală, nu pe ”net. Adică dacă nu scriu cu # nu exist sau nu am valoare?
Scriu, înseamnă că exist, înseamnă că am ceva de spus în limba mea maternă, nu a fițoșilor, că nu pot spune că e a vreunei țări!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu