Muzica și genurile

Auzem zilele trecute la televizor că ar putea prinde și la noi în România  muzica (genul) country. Muzica country este folclorul americanilor. Nici măcar nu este 100% american, provenind din cultura emigranților englezi și irlandezi. Ar fi ca și cum am importa un alt gen după maneaua orientală. E adevărat, sunt două genuri antrenante, dansabile, dar niciodată nu vor fi pe gustul românilor. Folclorul nostru e autentic, se naște din oamenii locului, al dacilor ai căror strămoși suntem. Poate sunt eu subiectiv, dar zic eu, avem cel mai frumos folclor tradițional și porturi din fiecare zonă a țării. Nu avem nicio legătură cu ferma americanilor și couboyy lor.
Piața din România era foarte săracă în muzică pe timpul comunismului. Singurul mod de a auzi muzica occidentală era pe posturile de radio cu unde scurte, care nu erau bruiate de regimul din acea vreme. Muzica dată pentru românia la posturile „Europa Liberă„ sau „Vocea Americii”, etc erau și ele bruiate, deci eram limitați la posturile americane. unde se oferea muzică la cererea ascultătorilor. Noi, cei din România, nu puteam cere nimic, ascultam ce ni se oferea și asta nu oricine.

La un moment dat, prin anii 1980 se asculta muzică... occidentală îi spuneam eu, acea muzică a fraților pește și ce mai era pe atunci. Apoi după ieșirea din comunism alergam după casetele piratate cu Tomis Junior, Generic și altele. Nu știu dacă era genul occidental, dar dacă le-aș numi „hituri nemuritoare”, nu cred că aș greși. Acele melodii cu care am crescut mi-au rămas întipărite în minte și aveau versuri frumoase. Acel gen ar trebui reinventat și în zilele noastre, nu să importăm genurile și influențele altora (țări).
Sunt pentru a reânvia tradiția, nu pentru a aduce noi genuri și influențe!