Cred că acesta va fi un articol din nimic pentru nimic de dragul hobbyului meu de a scrie pe Blogul lui Ady și pe care l-am c-am părăsit.
Sunt un colecționar de hobbyuri de care mă plictisesc repede. Până să apară minunata platformă de socializare, Facebook, eram atras de tot ceea ce însemna șowbizz, respectiv de pressă. După Facebook, nu pot spune că nu mai mă interesează, dar am c-am abandonato, apărând în vița mea o nouă *jucărie*.
Pasiuni am multe, mai ales că eu din decembrie 1997 scriam poezii sau așa credeam eu. Iată că mi se împlinise un vis care nu credeam că se va întâmpla vreodată, nimeni nu visa că va apărea internetul, deși el este inventat prin jurtul anului 1970, că nu se știe cu exatitate, fiind mai multe tentative de încercare a funcționării rețelei. În mintea mea de tânăr visul meu era ca poeziile să fie publicate sau nu, dar să fie pe buzele altora, spuneam eu în sinea mea, adică citite.
Mai întâi am avut rețineri, gândindu-mă chiar și la un pseudonim, vrând să-mi creez o pagină, prin care să-mi îndeplinesc visul. Până la urmă pagina Poezii căreia mai târziu i-am schimbat numele în Versurile sufletului meu a luat ființă..., deși nu mai rețin anul, știu că nu mă semnam, am fost încurajat de prieteni să o fac, deși știți cum sunt amicii, imparțiali... Mult mai târziu tot din hobby am creat și un grup. Deși eu nu mai public că m-am lăsat de scris, grupul e pentru iubitorii poeziei. Cred că cam târziu am realizat că versurile care le scriu nu mereu au rimă și nu formează o suiperbă poezie... Cum necum, am publicat și o Antologie de 4 poezii, am scris în Revista Împreună, Visul mi sa îndeplinit, acela ca versurile mele să fie pe buzele altora.
Sunt un tip de creație, niciodată nu mi-a plăcut să stau pe facebook și să mă uit la prieteni pe wal să dau like-uri și comentarii. Chiar mi-a
u astras atentia amicii că nici dacă îmi apare și mă uit, nu dau like. Chiar am fost șters pe ascest motiv. Cumva like-urile îngrașă și nu știam eu! Nu, nu sunt genul lingușitor să dau doar să mă pun bine cu respăectivul. Și dacă dau, trebuie chiar să apreciez postarea. Dar am cam deviat de la subiect, vorbeam de creație, îmi place să înfiuințez grupuri și pagini, ci nu din acelea generaliste unde se publicpă fluturași, cafeluțe, fetițe, etc. Din acelea de gen, de sufelt, de specialitate, deși acestea nu sunt vizitate de nimeni, toți se duc la generaliste. Sunt un sentimental, eu sunt cu tradițiile, cu copilăria, poezia, etc. Am grupuri și pagini de acest gen, deși nu mai mă acup de ele, nu ma lăsat inima să le șterg.
După cele enumerate mai sus și de la poezie ma atras proza și am făcut Blogul lui Ady, scriu pe el din pasiune, poate am ceva de spus sau nu.
Acum de cănd cu Tik Tok-ul, mi-a c-am abandonat pasiunile, nu le poate face omul pe toate. Realitatea are și ea rolul ei. E ca în viață, mergem cu ele târâș.
