sâmbătă, 22 aprilie 2017

Zeul vegetației



Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ste unul dintre cei mai venerati sfinti din calendarul ortodox, sarbatorit la data fixa in fiecare an - 23 aprilie.

In calendarul popular, Sfântul Gheorghe este considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor. In spiritualitatea populara, Sfântul Gheorghe este cel de-al doilea stâlp calendaristic, alaturi de Sfântul Dumitru - Sumedru -, intre cele doua divinitati existând o intelegere care străbate atmosferă. Se spune ca atunci când se aud primele broaște cântând, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Samedru (Sfântul Dumitru), inverzitorul intregii naturi, semanatorul tuturor culturilor si inchizatorul anotimpului friguros. Toamna, Sumedru, care nu iubeste pomii inverziti, primeste cheia de la Sfântul Gheorghe pentru a inchide timpul frumos si a slobozi din adancuri anotimpul rece.
Daca in trecut aceasta sarbatoare era cinstita cu mult fast timp de trei zile, astazi, doar cu totul izolat, mai străbate farmecul ei de altadată. Cele mai multe obiceiuri legate de aceasta zi au fost abandonate pe parcursul timpului dar importanta sărbătorii in spiritualitatea traditională ne obligă să amintim câteva dintre practicile si obiceiurile de odinioară.
În ajunul zilei de 23 aprilie oamenii pregăteau cu grijă brazde verzi, tăiate sub forma pătrată, in care infigeau ramuri inmugurite de salcie si flori galbene de primăvara cunoscute, in Bucovina, sub numele de calce. In noaptea sau dimineaţa zilei de Sfântul Gheorghe capul familiei, intotdeauna un barbat, aşeza brazdele, astfel impodobite, "de strajă "la stâlpii porților si ai caselor, la ferestrele si uşile caselor și grajdurilor, in gradini si pe mormintele din cimitire. Se credea ca, astfel, oamenii, vitele și semnăturile erau protejate de fortele malefice, ce deveneau extrem de active in acest moment de inceput a anului pastoral. Măsurile de protectie se luau mai ales impotriva strigoilor si strigoaicelor care, conform tradiţiei, furau mana vitelor cu lapte. Tot impotriva strigoilor se obişnuia a se pune lânga poarta casei si la intrarea in grajd o grapa, aşeazată cu dinţii in sus si cu o curea de fecior cast petrecut printre acestia.
Și acum se mai practică anumite obiceiuri cu diferiti arbori specifici zonei respective.
De exemplu la noi în județul Argeș, cred că în întreaga zonă a Munteniei, seara în Ajunul Sfântului Gheorghe oamenii se duc în codrul înverzit și-și procură ramuri de Jugastru, un arțar. Împodobesc porțile și co
tețele din ogradă cu aceste rămurele.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Declarații de dragoste

     Pentru mine ești ca o ancoră,care o port mereu în inimă,eu aiurit, tu mai pământeană,dar amandoi pe aceeași undă.      Ești ca o carte ...