privind salcia pletoasă.
Gestul și iubirea ta,Mi-au cucerit inima!
Ți-am povestit la umbra ei,
secrete ascunse ale iubirii.
Martori ne-au fost:
Crengile aplecate la pământ,
Luna carte zâmbea
în perdeaua de stele
Și timpul care se scurge
în cascada destinului.
Sub acea salcie pletoasă,
Ți-am dat un sărut cu viteza secundei,
Care mi-a rămas odată cu amintirea
Și-mi revine de fiecare dată,
Când revăd acest copac!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu