Plouă necontenit. Se aud zgomotele de pe tabla casei care sună ca un ecou. Se vede pe geam vântul cum adie totodată, legănând frunzele îngălbenite de toamna care stă să treacă. Picăturile sunt reci, se pare că toamna s-a plictisit de noi și lacrimile sale se îngroașă luând forma de lichid solid a lapoviței. Atmosfera începe ușor a ne strânge și parcă ne cere să mai îmbrăcăm încă o haină sau două.
Toamna este primăvara iernii, cum spunea Henri de Tolouse - Lautrec, dar pare o primăvară lipsită de vlagă, iarna își face simțită prezența cu anotimpul său rece, însă (încă) fără acel covor al său argintiu cei crează un farmec magic.
PS. Acesta nu este un articol și gândurile mele din prag de ploaie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Parohia Telești 1 Din păcate pe meleagurile noastre sa pierdut tradiția colindelor. Doar cea cu *Bună Dimineața la Moș Ajun* se mai păs... -
Sufar de epilepsie, am interzis de la medic la cofeina (cafea, cola si ciocolata), alcool su tutun. Ca sa ma prefac ca beau si...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu